Dresoarea – Cristina Nemerovschi [recenzie]

 

Când tot ce îți poti aduce aminte din copilărie sunt bătăile crunte, tentativele de viol ale vecinului, tăcerea mamei față de tot ce ți se întâmplă, iar dorul de sora dispărută îți arde sufletul, nu prea mai ai loc în viața ta de iubire. Cum poți să dezvolți o relație normală cu o altă persoană? Cum îți poți vindeca rănile și opri coșmarurile?

Ludmila, Dresoarea Cristinei Nemerovschi este o fermecătoare ucrainiană, ce dresează animale fioroase la circul de pe Aleea Circului din București. Este mai apropiată de leoaica Shakira și tigrul bengalez Ruslan decât de orice altcineva, ei sunt „copiii” ei, așa cum îi alintă. Este o fire prietenoasă, deschisă, leagă prietenii cu colegii de la circ, dar trecutul ei ascunde lucruri atât de întunecate.

Povestea trecutului ei ni se relevă treptat, amintiri ce se întrepătrund cu prezentul, iar ceea ce afli este cât se poate de crunt. Este manual de tortură a copilului, într-o familie în care alcoolul și violența domestică sunt la ele acasă. Dar felul în care Cristina Nemerovschi descrie drama familiei Ludmilei, suferința ei și a Oksanei, sora ei, este desăvârșit. Suferința Ludmilei este aproape palpabilă și simți cum furia față de părinții ei îți urcă până în gât, împreună cu frustrarea ce vine din faptul că știi că nu poți schimba nimic.

Deși Ludmila spune, la un moment dat, că așa copilărie ca a ei nu mai există, că acum oamenii intervin, faptele devin publice pe Facebook, cineva face ceva, până la urmă, povestea ei este povestea multor copii. Nu în cele mai mici detalii, dar aceste victime există. Mi-aș dori ca mai multe femei, care sunt victime ale violenței domestice, să citească această carte și să conștientizeze care sunt urmările tăcerii lor asupra copiilor.

La 15 ani Ludmila pleacă singură în lume, complet distrusă. Nici măcar ea nu știe prea bine ce a făcut o perioadă de timp, până ce a reușit să își împlinească visul de a lucra la circ. Circul este cea care o aduce în România, unde se și stabilește. Mereu o bântuie o amintire „Ludmila, unde ai fost între 15 și 16 ani?”

Povestea ia o turnură neașteptată pentru Ludmila, iar trecutul o ajunge din urmă cu repeziciune, într-un mod total neașteptat. Orice alt detaliu v-ar strica bucuria lecturii și descoperirii întregii povești a Ludmilei.

Din viața Ludmilei nu lipsește dragostea, dar ea nu este pregătită să se dedice unei relații și unei familii proprii, până nu face pace cu trecutul. Astfel, pendulează între dragostea lui Iuri, celălalt dresor a circului, dar care seamănă prea mult cu tatăl ei, Cornel, directorul blând al circului, Marius, fostul iubit psihopat al Ludmilei și admiratorul secret ce îi lasă zilnic flori sau ciocolată la circ.

Dresoarea este o carte fermăcătoare, care aduce în discuție o subiect dur și trist, a violenței domestice, a dependenței de alcool, dar totul pe fundalul unei lumi a circului magice. Nu am mai citit cărți care să aibă acțiunea plasată într-un circ, ceea ce mi-a făcut lectura și mai interesantă. Ludmila este un personaj extrem de complex, foarte bine conturat, credibil, cu o dramă personală incredibilă, dar care reușește să își schimbe viața prin forțe proprii. Deși avea toate condițiile împlinite pentru a deveni din victimă abuzator, singura ei problemă este, conform terapeutului ei, faptul că este prea preocupată de a îndrepta tot răul din lume, uneori prin forțe proprii.

Cartea a apărut în 2017 la Editura Herg Benet și poate fi comandată de pe Elefant și Libris, la un preț foarte bun.

Aceasta a fost săptămâna a treia a proiectului meu, ceea ce îmi aduc încă 20 de lei la pușculiță.